O furtuna – si afara ca si in sufletul meu. Am observat-o recent, defapt, am observat-o cand am realizat cat pot simti. Doar lacrimi amare asemeni unor stropi de ploaie violenti, frisoanele asemeni unei rafale puternice si sughitul incecat asemeni unor descarcari pe cer – atat a mai ramas. Atat din tot ce a fost candva - iubirea – soarele pe cer, apa si aerul.
Asta e ce a cauzat el in mine– o furtuna. Dar, timpul o va opri. Si voi tot spera ca intr-o zi, voi lasa in urma totul pentru o raza placuta de soare. Cert e un lucru: nu am iubit pentru ca am vrut iubire, am iubit pentru ca am iubit.
