Tragedie – o furtuna

O furtuna – si afara ca si in sufletul meu. Am observat-o recent, defapt, am observat-o cand am realizat cat pot simti.  Doar lacrimi amare asemeni unor stropi de ploaie violenti, frisoanele asemeni unei rafale puternice si sughitul incecat asemeni unor descarcari pe cer – atat a mai ramas. Atat din tot ce a fost candva  - iubirea – soarele pe cer, apa si aerul. 

Asta e ce a cauzat el in mine– o furtuna. Dar, timpul o va opri. Si voi tot spera ca intr-o zi, voi lasa in urma totul pentru o raza placuta de soare.  Cert e un lucru: nu am iubit pentru ca am vrut iubire, am iubit pentru ca am iubit.

Specializare

Am pus azi un strop de culoare pe mine si odata cu asta, am pus un strop de culoare si in viata mea. Azi, lumea a fost putin mai buna si odata cu asta, am fost si eu mai buna.  Azi, totul a fost special si am simtit si eu nevoia de a ma specializa, la fel ca cei din jurul meu. In felul meu, departe de ochii orbilor, doar pentru prieteni, am fost speciala.

Ora ics şi 59

Am devenit o sclavă a timpului. Ceasul a devenit o zeitate. Minutele lui cheie au devenit cărţi de tarot. Totul pentru ca tu să îmi transmiţi prin minutul 59 al orei ics mesajul : “Nu te iubesc!”. La fel, zi de zi, oră de oră. Aproape am devenit paranoică , mesajul apărându-mi în faţa ochilor mereu, minutul 59 fiind puternic întipărit pe peretele dintre real şi ireal. Tot aşa am dus-o până când, ceasul a arătat clar: ora ics şi fix

Momente culminante

Vi s-a intamplat vreodata sa simtiti ca nu mai aveti treaba in lumea aceasta, ca faceti umbra Pamantului aiurea si ca nimic nu e bine? Eu da...si ma decisesem sa fac ceva necugetat, insa un moment de ezitare, un fior de frica sau lipsa curajului, sau poate putin din toate m-au facut sa renunt la comiterea unui gest necugetat.

Incepusem si un biletel de adio, dar am ezitat sa il termin si pe acesta....insa, "lucrarea" poate fi inceputul unei pagini de jurnal. Poate am sa il continui , fiind lucrarea unei fete care decide sa incheie socoteala cu viata.

Si spun ADIO!

Desi mereu am spus ca e o prostie si o greseala fatala si am incercat sa evit chestia asta, chiar si cu gandul, iata ca a sosit momentul sa fac aceasta greseala fatala, cea pe care chiar eu  o consideram interzisa, a sosit momentul sa-mi iau la revedere de la tot ce am iubit si ce nu.

Si spun ADIO vietii. De ce? Pentru ca nu are sens, ea viata. Nu are un sens pentru mine. Pentru altii, probabil ca are, dar eu nu gasesc nimic practic in ea. Nu ma gasesc pe mine practica in aceasta viata.

.......

Azi am cunoscut dragostea. Din clocotele iadului am ajuns intr-o cana a fericirii. Acolo, ti-ai bagat aroma dulce de fructe de padure restransa intr-un pliculet legat cu ata. Apoi, ai luat si ai aruncat in mine cu 2 cubulete brune de emotii care s-au topit pe parcurs ce tu controlai amestecul cu o lingurita subtire si lucioasa. Acum era bine, perfect as putea spune. Radiam dragoste. Asta, pana cand...ai inceput sa ma sorbi si sa ma tot sorbi, pana ai secat si ultima picatura de fericire. Acum, cana e goala iar eu nu mai sunt nimic.

Estetic placut.

Imperfectiune. Prin asta ne definim multi. De fapt, toti. Ce ma deosebeste pe mine de altii este imperfectiunea perfecta. Sunt o imperfecta perfecta.
La capatul opus e ea, perfectiunea imperfecta. Desi e imperfecta, e aproape perfecta. Pielea ei catifelata, ochii ei cristalini, albastri, parul ei neted si fin, trupul ei suplu...tot.
Intre noi, discriminarea indirecta.

Discriminare facuta de viata, de Dumnezeu. Ea - iubita, apreciata, eu – abandonata, nesustinuta.
Si totul e din cauza aspectului. Ea - estetica, eu - inestetica.

Again.

Inca o data m-am trezit. Inca o data m-am ridicat din pat. Inca o data am repetat rutina zilnica. Inca o data am constientizat ca trebuie sa merg la liceu. Inca o data mi-am adus aminte ca viata e un nimic. Inca o data mi-am adus aminte ca nu am ce cauta in lumea aceasta. Inca o data mi-a trecut prin minte gandul mortii, un gand banal. Inca o data m-am razgandit in privinta acelui gand. Inca o data am spus, hai ca trec si de ziua asta. Inca o data a trebuit sa dau ochii cu el si cu restul lumii. Inca o data mi-am pus vesnica intrebare “De ce?”.

Inca o data am regretat viata. Inca o data am realizat ca gandesc prost. Inca o data am lasat-o balta. Si apoi, inca o data. 

Leapsa gen.

Asa. mah, eu nush dastea, nu prea, dar daca tot am primit de la prietena mea , Joanne din BM, hai sa fac si eu.
Deci, 10 lucruri ciudate la mine:
1. Aparatul dentar. Aparatul in sine e ciudat, dar pentru ca e al meu, e foarte ciudat.
2. Parul. Nu e nici blond, nici saten. :|
3. Caracterul. Nimeni nu ma cunoste cu adevarat.
4. Sprancenele subtiri. A zis cineva ca e o regula sa facem referire doar la caracter?
5.  Desi am Facebook, inca nu mi'am sters hi5'ul.
6. Port ciorapi pufosi cand dorm. :x
7. Imi plac semintele amestecate cu guma. Din lipsa de ocupatie le separi in gura dupa ce le amesteci. :))) daca te plictisesti scuipi/inghiti guma.
8. Nu mi-am comandat pizza niciodata acasa la mine. La altii, da!
9. Am luat un 10 la mate.
10. Am multe idei despre ce sa scriu aici, dar m-am pierdut acum, pe moment.


PS: Trebuie sa o dau mai departe? Cui? :)) Cine vrea, sa ia, ca eu nu prea stiu dastea. :-??

numai lapte si miere

O viata numai lapte si miere. Ma intreb cum ar suna in varianta pentru oamenii a caror viata e numai rahat :))

satula.

Presimt ca blogul meu e un monolog intrerupt de zilele in care nu postez. Sunt doar eu impreuna cu mine aici.
Ma uitam zilele trecute sa vad ce mai e pe aici....si am realizat ceva. Blogul asta e o parte tiparita pe ecran din sufletul meu. Tiparita e impropriu spus. Chiar si asa.
Cand am fost trista am scris, cand am fost nervoasa am scris, iar cand am fost fericita am incercat sa impartasesc pe aceasta pagina virtuala fericirea cu lumea.

Ca nu citeste mai nimeni, e altceva. Eu insa ma simt bine stiind ca scriu. :-?
Da bine pentru viitor.

Si uite ca am plecat de la alta idee si am uitat unde voiam sa ajung. SHIT!! :|

Fericirea care nu dureaza, nu e fericire!

Invatati un lucru de la mine: nu va pierdeti vremea cu relatii. Nu va pierdeti vremea cu speranta ca iubiti pe cineva. Nu pierdeti vremea sperand ca acel cineva va iubeste.
Nu va pierdeti serile de septembrie pe o banca cu un necunoscut care incearca sa va patrunda in suflet folosind replici frumoase.

Daca faceti toate astea....v-ati pierdut zile din viata degeaba. :| De ce? Pentru ca acestor zile ce pareau a fi frumoase vine dezamagirea si o gama de sentimente negative care incearca sa iti inegreasca sufletul. Doar daca esti puternic si constient de acestea poti supravietui. Slabiciunea nu va face decat sa te cufunde intr-o mare de depresie.

Si, ca sa fie invatatura completa, iata si o solutie pentru a evita toate acestea. O solutie care, datorta faptului ca a fost folosita cu neconvingere, nu a functionat...Invatati sa spuneti NU! :)

___________________________________
ps: si asta trebuia sa scriu de ceva timp:|!

Zi de studiu....

Cica azi am facut ore.....pai...sa vedem. M'am simtit ca un extraterestru printre oameni.
In clasa sunt multe genii si ma cam sperie chestia asta.

Sper doar sa fie bine. Cineva anume a avut grija sa ma evite. :-??


Maine e o noua zi si nu stiu cum trec si de ea, avand in vedere ca am de dat un test la romana. Deja incepe....nu era mai bine in vacanta?:|
EVIDENT ca era...:|

Liceeeeu ...(:|!

Deci, azi a fost prima mea zi la liceu. Nu a fost ceva impresionant...bine sa nu credeti ca voiam covor rosu si trambtite. :))
N'am reusit sa fac ce mi'am propus in legatura cu clasa, dar momentan, sper eu, e bine.

Mi'am facut cativa amici printre colegi, dar baietii mi s'au parut putin mai ...asa:-??

Am eu timp sa ii cunosc mai bine.
Diri...ce sa zic, pare de treaba. Am auzit ca am nimerit cu cei mai buni profi. :)

Vedem...:))
Cred ca m'am facut putin remarcata.....o persoana agitata, ciudata...bine asta stiam..ceva nou?:))
Nu stiu cum sa sa'mi reintru in forma, avand in vedere ca dupa acel 10 de la examenul de la romana, n'am mai facut cine stie ce. :))
Abia astept sa vad ce'mi rezerva ziua de maine...:)

a trecuta o luna? :|

...de cand eu n'am mai scris pe blog?
IMPOSIBIL! De fapt, ce ma mira. In ziua de azi orice e posibil....
Deci, va iubesc fanii mei :)))
Nu....:))
Deci, am aparut in ADEVARUL DE SEARA! b-) Editie tulceana.
Mi-am facut prieteni noi...sau mai bine zis, am socializat cu lume noua....si altele :D

Mai e o saptamana si incep liceul. Incep o noua viata si o continui pe cea veche.
Sunt fericita, ce pot sa zic.
Dar degeaba sunt fericita, pentru ca nu mi-am luat inca geanta...:| :-t